1758 – S-a născut Noah Webster, “părintele lexicografiei americane”. El este editorul Dicţionarului american al limbii engleze, care îi poartă numele (m.15.04.1843).
1853 – Turcia a declarat război Rusiei, declanşând războiul Crimeei.
1854 – S–a născut poetul, dramaturgul şi prozatorul britanic Oscar Wilde (“Prinţul fericit”, “Portretul lui Dorian Gray”, “Balada închisorii din Reading”) (m.20.11.1900).
1886 – S–a născut David Ben Gurion, fondatorul statului evreu (1948), primul deţinător al funcţiei de prim–ministru în noul stat (m.01.12.1973).
1890 – S-a născut Michael Collins, cel care a rămas în istorie pentru lupta pe care a dus-o pentru independenţa Irlandei; lider al revoluţionarilor irlandezi, ministru de finanţe în guvernul Irlandei, director al serviciului de spionaj al IRA, membru al delegaţiei irlandeze în timpul negocierilor cu englezii, comandant al Armatei Naţionale Irlandeze (m.22. 08.1922).
1897 – S–a născut fizicianul român Alexandru Proca, membru al Academiei Române (m.1955).
1906 – S-a născut Dino Buzzati, prozator, poet, scenograf şi pictor italian (romanul “Deşertul tătarilor”) (m.28.01.1972).
1908 – S–a născut Enver Hoxha (Hodja), preşedintele Albaniei (1946–1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943–1985, Hoxha şi–a menţinut ţara într–o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independenţe, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (m.11.04.1985).
1908 – În Marea Britanie a avut loc primul zbor al unui aeroplan, pilotat de americanul Samuel Cody.
1918 – Împăratul Carol I de Habsburg a lansat un manifest intitulat “Către Popoarele mele credincioase”, care preconiza reorganizarea Austro–Ungariei într–o federaţie de şase state “independente”. Transilvania urma să rămână în continuare parte componentă a Ungariei.
1927 – S–a născut scriitorul german Gűnter Grass. Prin romanul “Toba de tinichea”, Grass a asigurat literaturii germane postbelice un prestigiu internaţional (“Să scoţi limba”, “Şobolanul”).
1937 – S-a născut Emile Ford (Emile Sweetman), vocalist american (Emile Ford & The Checkmates).
1938 – S-a născut Nico, vocalistă şi compozitoare americană (Velvet Underground).
1954 – În baza Decretului nr. 439, Academiei Militare Tehnice i s-a încredinţat Drapelul de luptă.
1958 – S–a născut Tim Robbins, actor american.
1962 – A murit Alexandru Claudian, poet şi sociolog al literaturii (n.08.04.1898).
1978 – Cardinalul polonez Karol Wojtyla a fost ales de către conclavul Vaticanului noul suveran pontif, Papa Ioan Paul al II–lea, primul papă neitalian din 1523 şi al 266–lea papă.
1991 – A început guvernarea Teodor Stolojan, care s–a soldat cu multe remanieri, mai ales la nivelul secretarilor de stat (16.10.1991–8.11.1992).
1991 – Au avut loc, pentru prima dată în istoria poporului armean, alegeri prezidenţiale.
1993 – România a devenit membru cu drepturi depline în mişcarea francofonă la a cincea Conferinţă la nivel înalt a Francofoniei, desfăşurată la Port Louis (Insulele Mauritius).
1998 – A murit Jon Postel, pionier american al creării şi administrării Internetului.
2001 – A murit actorul şi regizorul francez Jean Danet, fondatorul teatrului itinerant „Treteaux de France” (n.1924).
2002 – Regizorul Liviu Ciulei a primit Premiul Prometheus pentru „Opera Omnia”, din partea Fundaţiei Anonimul.
2002 – A fost deschisă noua Bibliotecă din Alexandria. În formă de disc înclinat (soare răsărind din ape), aluzie la anticul mit al lui RA, biblioteca, dispusă pe terase, este un „Paradis” al meselor de lectură şi al calculatoarelor. Chiar dacă are cea mai mare sală de lectură din lume, planetarium, muzee de antichităţi şi de ştiinţe şi vocaţie de centru cultural complex, Biblioteca din Alexandria, cu un buget de 25 de milioane de dolari (pentru început), e departe de puterea financiară a Bibliotecii Congresului din SUA (cu un buget de funcţionare de 435 de milioane de dolari), dar ambiţionează să fie „casa cărţilor lumii”, după cum a afirmat preşedintele instituţiei, Ismail Serageddin, şi prin bogata colecţie de manuscrise, şi prin arhiva Internet. Din cele opt milioane de cărţi, la inaugurare au putut fi consultate aproximativ 240.
